18 februarie 2010

LA FC MARGINEA NU SE RESIMTE CRIZA

Cei de la FCMarginea s-au întărit serios pentru partea a doua a campionatului, reuşind să-i înregimenteze pe fraţii Daniel şi Cătălin Munteanu, dar şi pe ex rădăuţeanul Tătar.
FC Marginea beneficiază de o susţinere serioasă şi din partea primăriei din localitate, care a va sprijini echipa de fotbal cu suma de 500 de milioane de lei vechi numai pentru returul sezonului 2009-2010 din Liga a IV-a.
Mult succes!!

10 februarie 2010

Concurs de table si backammon la Marginea

Clubul sportiv “Nord Arena” a organizat în zilele de 6 si 7 februarie, în comuna suceveană Marginea, un concurs de table şi backammon. Competiţia a fost una inedită pentru zona Rădăuţiului, adunând sportivi amatori de table şi backgammon din Suceava, Rădăuţi, Vicovu de Sus, Grăniceşti, Marginea.

Concursul de table din prima zi a fost câştigat de Stela Storociuc din Suceava, urmată de Ionel Bodnărescu din Marginea, Vasile Raţă din Suceava, Florin Macarovschi din Sucevita, Iliuţă Crăciun din Marginea şi Mihai Grămadă din Grăniceşti.





În a doua zi de concurs s-a jucat backgammon, pe primul loc clasându-se Alin Mandache din Suceava care l-a învins în finală pe super-campionul Adrian Dan din Suceava. Pe următoarele locuri s-au clasat Ionel Curea din Marginea, Ionel Bodnărescu din Marginea, Ghiţă Bodale şi Ilioi Vasile Ilioi din Marginea.

Următoarea competiţie ce va fi organizată de “Nord Arena” este “Cupa Mărţişorul” care va avea loc în ziua de 1 martie, la sediul clubului sportiv.


Stirea completa in News Bucovina



9 februarie 2010

Comuna Marginea are liceu

Conform noilor reglementări, Şcolile de Arte şi Meserii (SAM) trebuiau să se transforme în licee tehnologice. Inspectorul şcolar general al IŞJ Suceava, Petru Carcalete, a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că există SAM-uri în judeţ care nu s-au putut transforma deoarece au foarte puţini elevi, în schimb unitatea de învăţământ de la Marginea a devenit liceu.

„Comuna este una mare, are 10.000 locuitori. La noul liceu vor veni şi elevi din comunele din jur. Dar sunt în acelaşi timp şi SAM-uri ce nu s-au putut transforma în licee tehnologice. Au câţiva elevi, iar mulţi dintre ei nu vor să urmeze liceul din localitate”, a spus Petru Carcalete.

Cu o mare problemă se vor confrunta însă, unele licee deja existente care nu-şi vor realiza planul de şcolarizare, întrucât la anumite specializări nu vor exista opţiuni din partea elevilor, sau vor fi foarte puţine, conform sondajului efectuat de Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Suceava.





„Având câţiva elevi nu putem face o clasă. Apoi intervine şi problema salarizării, există pericolul ca la respectivele clase profesorii să nu poată fi salarizaţi dacă sunt puţini copii. Dacă numărul mediu de copii la clasă e mic, bugetul de personal nu se poate ridica la cerinţele de salarizare ale unui profesor, de aceea trebuie mers pe numărul maxim de elevi la clasă”, a explicat şeful IŞJ.

S-a impuscat la o vanatoare de mistreti


Aflat la o vânătoare de mistreţi, un mărginean a alunecat, iar arma s-a descărcat glonţul provocându-i o plagă. Potrivit IPJ Suceava, luni, la ora 16.58, L. Ionel din comuna Marginea a sesizat prin SNUAU 112, faptul că la o vânătoare organizată de Clubul de vânătoare Rădăuţi, G. Dumitru, de 39 ani, din aceeaşi localitate, s-a autoaccidentat cu arma de vânătoare proprietate personală.

Clubul de Vânătoare şi Pescuit Sportiv Rădăuţi a organizat luni, o vânătoare colectivă la specia mistreţ pe fondul de vânătoare Suceviţa, la care au participat 13 vânători printre care şi Grigorean Dumitru.



Dumitru Grigorean, unul dintre cei 13 vânători, se afla pe un teren accidentat, stâncos, având asupra sa arma de vânătoare proprietate personală, pe care a încărcat-o cu cartuș tip breneke.
La un moment dat, bărbatul a alunecat, iar arma s-a descărcat, provocându-i o plagă împușcată în regiunea dorsală.


Vânătorul a fost transportat la spital, iar medicul de gardă a precizat că rana nu este gravă, stabilind diagnosticul „plagă împuşcată hemitorace stâng şi regiune dorso-lombară, fără leziuni ale organelor interne”, însă nu s-a putut pronunţa cu privire la numărul de zile de îngrijiri medicale.

Sursa News Bucovina

3 februarie 2010

Groparul cimitirului din comuna Marginea o femeie

Aspazia Mihalescu este gropar la cimitirul din Marginea, o comună care în statistici numără peste zece mii de suflete, cu menţiunea că aproape patru mii de localnici lucrează în străinătate.

“Doamne-ajută!” înainte de a se apuca de treabă

O femeie uscăţivă, cu o vârstă mai apropiată de 60 de ani decât de 50, aşază patru jaloane în pământul îngheţat şi, după ce măsoară de două ori, scuipă în palme, ridică hârleţul de jos şi, cu un “Doamne-ajută!” murmurat printre buze, începe să sape.
După mai bine de o oră, perioadă în care viitoarea groapă a început să se contureze, femeia îşi strânge uneltele şi cu paşi mărunţi părăseşte cimitirul îndreptându-se către casă, o gospodărie situată la aproximativ cincizeci de metri de cimitirul din comuna Marginea.
La prima vedere eşti tentat să crezi că locul cel mai potrivit pentru acest gen de femeie este în faţa războiului de ţesut. Însă în momentul în care te priveşte în ochi, realizezi că lucrurile nu stau tocmai aşa. Privirea tăioasă, uşor ironică, te determină să intri în gardă şi să uiţi că în urmă cu câteva secunde puteai să juri că face parte din categoria celor care cos carpete sau ştergare.
De aproape douăzeci şi cinci de ani, Aspazia Mihalescu sapă gropi în cimitirul comunei Marginea.

Femeile sunt egale în drepturi cu bărbaţii…

“Nu este o ruşine să munceşti, ci ruşine e atunci când furi! Iar ceea ce fac, socot eu, nu este ceva nemaipomenit, ceva care trebuie făcut numai de către bărbaţi, pentru că femeile sunt egale în drepturi cu bărbaţii. Socrul meu a fost gropar mulţi ani şi l-am mai ajutat şi eu. Apoi a venit un moment când el a îmbătrânit, era slab, şi am rămas eu cu astea. Am două fete şi un băiat, fetele s-au dus la casa lor şi-s măritate, n-am ce merge la ele să le zic . Sincer, nu-mi este greu. În Italia, dacă nu m-am dus de la început, acum îi târziu, şi până la urmă ce să mai fac acolo, să dorm prin gară la Torino sau cine ştie unde? Aşa, de bine de rău, aici mă descurc cum pot. Am lucrat vreo zece ani la CAP, apoi alţi câţiva, atunci când s-a făcut Căminul de la noi din Marginea, dar şi la Vicov, Arbore, Suceviţa, Milişăuţi, Volovăţ”, spune Aspazia Mihalescu.

„Mai bine cunosc morţii din sat decât pe cei vii…”

„Groapa se face adâncă de 1,60 m, iar lungimea acesteia este în funcţie de lungimea sicriului, dacă acesta are 2 m, eu fac groapa de 2,10 m, totul depinde de lungimea omului din sicriu. Îmi ia cam două zile să termin groapa, când pământul e tare folosesc şi târnăcopul, că doar nu pot să bag Ifron-ul sau Wolla la săpat. De obicei încep lucrul şi, după ce dau un rând, merg acasă, mă odihnesc, apoi vin, mai lucrez ceva vreme, şi uite aşa termin groapa. Mai îngrijesc, contra cost, şi morminte, dacă omul vine la mine şi-mi cere acest lucru. Cunosc foarte bine cimitirul, de fapt mai bine cunosc morţii din sat decât pe cei vii, pentru că eu nu mă duc nicăieri, stau ori acasă, ori la cimitir. Am de lucru suficient, pentru că vrem sau nu, la toţi ne vine rândul. Sunt perioade de două săptămâni când nu am de lucru, dar sunt şi momente când mor câte doi-trei laolaltă”.
În comuna Marginea sunt trei parohii şi Aspazia se ocupă de toate acestea, însă are suficient timp să se ocupe şi de gospodărie.

„Soţul e cocoşul, dar eu sunt cea care cântă…”

Pentru că foarte mulţi localnici lucrează în Italia, mi-am permis să o întreb dacă “italienii” sunt mai generoşi decât cei din sat. “Dacă vă spun cât iau de săpat o groapă, râdeţi de mine! Mă împac de fiecare dată cu cel care vine cu comanda, lucrez la o groapă, singură, cam două zile... Să nu credeţi că sunt mai buni platnici, pentru că şi ei sunt cumva necăjiţi, că acolo lucrează destul de greu. Numai că una e euro ală şi alta e amărâtul de leu de aici”.
După o scurtă pauză, Aspazia completează: „Până la urmă nu fac nimic deosebit faţă de un bărbat, pentru că şi eu pot săpa cu târnăcopul şi să dau lut cu lopata. Acum să glumesc, la mine în casă, soţul e cocoşul, dar eu sunt cea care cântă”.
Dacă în urmă cu câteva zile Aspazia Mihalescu ne-a evitat, motivând că are de mers la medic, am observat, fără să fiu acuzat de sarcasm, că femeia e bine şi că „va mai băga pe mulţi în pământ”, aşa cum spune o veche zicală românească.


Sursa Monitorul de suceava

căutare personalizată

Cuprins