Într-o lucrare publicată în septembrie 1974, seismologul George Purcaru, de la Universitatea din Frankfurt, a prevăzut cutremurul din 4 martie 1977, de magnitudine M 7,1. Introducând un model de predicţie specific cutremurelor mari din Vrancea (cu o magnitudine mai mare de 6,75), Purcaru a prezis un alt mare seism, pentru intervalul de timp 2000-2010. Acest cutremur ar urma să aibă o magnitudine de 6,7-7
Predicţia ştiinţifică a devastatorului cutremur din martie 1977 era centrată pe anul 1980, acesta fiind mijlocul unui interval de eroare de +/- 7 ani (1973-1987).
Predicţia s-a adeverit, cu o eroare de trei ani faţă de 1980, anul pe care era centrat intervalul de eroare. Cutremurul s-a produs, totuşi, în interiorul intervalului, ceea ce înseamnă că predicţia a fost una reuşită.
Cutremurul prognozat pentru intervalul 2000-2010 poate apărea cu o întârziere de 2-3 ani, iar în acest caz putem vorbi de un eşec ştiinţific, de o alarmă falsă.
Pot fi prezise ştiinţific cutremurele?
Această predicţie are la bază o metodă cu ajutorul căreia pot fi anticipate cutremurele cu o magnitudine mai mare de 6,75 grade Gutenberg-Richter. Seismele din 1986 şi 1990 nu au putut fi însă prevăzute.
Metoda de predicţie este rezultatul analizării cutremurelor cu o magnitudine mai mare de 6,75 produse în zona Vrancea, între anii 1100 şi 1974 (vezi graficul de mai jos).
Cutremurele din zona Vrancea se produc la adâncimi cuprinse între 60 şi 170 de kilometri. Cele mai multe cutremure au loc la adâncimi de 80-150 de kilometri, iar cele mai puternice au aproximativ 7-7,5. Rareori seismele produse aici au o magnitudine mai mare de 6 grade. De obicei, cutremurele care au loc în Vrancea nu sunt urmate de replici.
În afară de seismul din Vrancea, din 1977, Purcaru a mai prezis, cu succes, trei cutremure. Unul dintre acestea este seismul produs la 2 aprilie 2007, în Insulele Solomon. În acest caz, a fost prezis locul cutremurului şi magnitudinea lui. Locul unde se produce un cutremur constituie o problemă în alte zone cu activitate seismică. În Vrancea, zona în care se produc cutremurele este atât de restrânsă încât prezicerea locului unde un seism va avea loc este inutilă. Zona seismică în care se află insulele Solomon are, în schimb, o lungime de 2.000 de kilometri.
Predicţia ştiinţifică a cutremurelor este o activitate recentă, a cărei istorie începe în anii ’60. Acest demers presupune urmărirea a trei variabile: locul, magnitudinea şi momentul producerii cutremurului. Dintre acestea, însă, momentul este cel mai greu de prezis. “Este la fel ca în cazul prezicerii decesului unei persoane”, explică Purcaru. “Uneori, medicul le poate spune unor pacieni că mai au câteva luni de trăit, dar niciodată nu pot anticipa momentul exact al decesului.”
Purcaru afirmă că seismele sunt predictibile, însă specialiştii întâmpină dificultăţi, în acest demers, pentru că nu dispunem de toate datele necesare. “Natura se supune unor legi, iar fenomenele se repetă”, explică seismologul motivul pentru care este încrezător în posibilitatea anticipării hazardelor geofizice.
Unele cutremure, însă, nu pot fi, la momentul actual, prezise ştiinţific nici măcar asociindu-le o marjă de eroare. Unul dintre acestea este cel produs la 12 mai 2008, în China, la Sichuan. Cutremurul respectiv a avut o magnitudine de 7,9-8 grade şi s-a soldat cu moartea a aproape 70.000 de persoane.
În graficul de mai jos, este reprezentată repetabilitatea cutremurelor mari (M= 6.7-7) si foarte mari (M > 7), în perioada 1104-1974, în Vrancea:
Sursa :
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu