30 iunie 2010

Potop pe raul Sucevita la trecerea prin localitatea Badeuti respectiv Milisauti

Indundatii 30.06.2010, per raul Sucevita localitatile Badeuti si Milisauti



Imagini inundaţii din elicopter, Suceava

Case luate de ape, gospodăriii distruse, dar şi vieţi omeneşti pierdute printre şuvoaiele de ape. Aşa arată Suceava după inundaţiile din ultimele zile.





Sursa: http://webtv.realitatea.net

Judetul Suceava lovit din nou de blestemul inundatiilor

Suceava pare blestemată. După viiturile apocaliptice de luni, care au adus moarte, disperare şi pagube imense, astăzi ploi torenţiale, care au căzut şi două-trei ore, au lăsat jale în extrem de multe localităţi din judeţ.

Un bilanţ preliminar al pagubelor (doar cele de astăzi) emis aseară, este cutremurător.

ARBORE

Sat Clit inundat

Podul de pe DN 2K – oprită circulaţia

Podul de pe DN 2E distrus, închisă circulaţia

DĂRMĂNEŞTI

DJ 209D Km 22-24 drum inundat

60 case şi 103 persoane evacuate

DORNEŞTI

Al treilea pilon de susţinere al podului de peste râul Suceava a continuat să coboare circa 1 metru, circulaţia întreruptă

GRĂNICEŞTI

Podul de peste pârâul Solca distrus

Aproximativ 230 de persoane evacuate în zona înaltă

În Slobozia inundate 30 de case

Româneşti şi Iacobeşti –drumuri inundate

-podul peste pârâul Horaţiu pe relaţia Iacobeşti-Gura Solcii distrus

Zona centru-se duce digul de protecţie a podului

FRASIN

Două punţi rupte peste Suha

60 de persoane izolate (probabil Doroteia)

Stadionul Frasin inundat

FRĂTĂUŢII VECHI

Avariat podul de pe DJ 178 F (Rădăuţi – Măneuţi), circulaţia este întreruptă

20 case inundate

3500 ha. teren agricol inundate

GĂLĂNEŞTI

68 locuinţe inundate

MARGINEA

150 de locuinţe inundate

2 drumuri comunale distruse pe o lungime de aprox. 4 km

Pod afectat pe DN 2K (se circulă pe pod)

IASLOVĂŢ

Podul rutier pe DN 2K distrus, se circulă cu greutate între Arbore şi Iaslovăţ, dar şi între Iaslovăţ şi Milişăuţi şi locuinţe inundate

HORODNIC DE JOS

Pe DN 2 H , km 19 + 100 m, pe o distanţă de 100 metri, carosabil inundat, circulaţie întreruptă.

HORODNIC DE SUD

30 de case inundate

SUCEVIŢA

Podul rutier distrus peste râul Suceviţa în satul Voivodeasa

200 de locuinţe isolate în satul Voivodeasa

Pe DN 17 A la km 53 +300 se circulă pe un singur sens, carosabil surpat

PUTNA

DC Punişoara rupt

30 case izolate, 2 case inundate

VOITINEL

Un stâlp de joasă tensiune rupt

4 locuinţe fără alimentare de energie electică

VOLOVĂŢ

150 de locuinţe inundate

25 de locuitori evacuaţi

Localitate fără current electric

20 ha. teren agricol inundat

3 poduri rupte, luate de ape

DJ 178 C inundat pe o lungime de 3 KM, DJ 209 K este distrus, circulaţia întreruptă

VATRA MOLDOVIŢEI

Dj 176, LA KM. 21+900 metri, surpat, circulaţia închisă.

MOLDOVIŢA

Case inundate

Podul de pe DC Demăcuşa afectat, închis circulaţiei

FRUMOSU

7 case şi 2 societăţi comerciale inundate

DJ 176 , drum distrus, închisă circulaţia

VAMA

2 gatere inundate

POJORÂTA

3 case inundate

FUNDU MOLDOVEI

8 locuinţe inundate, 25 case sezoniere izolate prin distrugerea drumurilor de acces.

FRASIN

Albia râului Moldova a ieşti din cursul normal şi a inundat stadionul Frasin, care a fost distrus pe o porţiune de 10 m.

60 persoane izolate

2 punţi rupte peste Suha

ŞERBĂUŢI

26 case inundate

5 case inundate în sat Călineşti, circa 10 km drum comunal pietruit a fost distrus şi 2 poduri de pe drumul comunal distruse

Satul Călineşti rămas fără curent electric din 28.06.2010

MILIŞĂUŢI

teren agricol inundat 400 ha extravilan, 250 ha intravilan

5,5 km străzi interioare distruse

110 locuinţe inundate

15 podeţe distruse

2 punţi pietonale distruse

90% fântâni colmatate

9 case izolate pe raza oraşului

4 case în pericol cu prăbuşire (construite pe malul albiei râului Suceviţa)

DN 2 H (acostament) afectat pe o distanţă de 50 m.

STULPICANI

DC 34, la km 0+300 m rupt în totalitate pe o lungime de 40 de m, accesul în sat făcându-se pe o rută ocolitoare greu accesibilă autovehiculelor de mare tonaj

CACICA

DJ 209 L care asigură legătura între Soloneţul Nou şi Maidan a fost afectat de eroziunea părâului Soloneţ, banda din stânga drumului surpându-se în albia râului pe o porţiune de 50 m- circulaţie pe o singură bandă.

DN 2E la km 38+600, partea carosabilă a suferit o alunecare de teren pe o porţiune de 6-7 m în urma căreia există o fisură şi diferenţă de nivel în carosabil de cca 10 cm. Tot aici la km. 39+400 m podul de peste pârâul Bândeţ a fost afectat, existând posibilitatea ca partea carosabilă să se surpe.

VOLOVĂŢ

150 de case afectate

25 de cetăţeni evacuaţi

POJORÂTA

Podul de pe DN 17, zona Păstrăvărie în pericol de a se înfunda

3 case inundate

MĂNĂSTIREA HUMORULUI

2 case inundate

DUMBRĂVENI

80 ha inundate

BURLA

100 m drum rupt

3 podeţe distruse

DJ 209K închis (între Burla şi Volovăţ)

DJ 178 – 3 km distrus

25 km DC afectaţi, 5 km distruşi

PÂRTEŞTI

Pod impracticabil între Varvata şi Deleni

FRUMOSU

DJ 176, drum distrus, închisă circulaţia

Podul dintre Vama şi Vatra Moldoviţei pe DJ 176.

ZVORIŞTEA

100 case inundate.


Sursa: http://suceavapenet.ro

Inundati in Comuna Marginea 30 iunie 2010

Doua paraie Havris si Sucevita care pana ieri le puteai trece cu piciorul au facuta astazi ravagii in comuna Marginea. Acestea au iesit din albia lor si au inundat tot ce le-a iesit in cale, filmuletele de mai jos arata doar o mica parte din proportia dezastrului.



..


29 iunie 2010

Suceava: Prăpăd în urma inundaţiilor din Pătrăuţi




Zeci de case luate de ape şi sute de hectare de teren agricol inundate după ce viitura a lovait localitatea ieri dupa amoiaza din cauza ruperi a doua iazuri


11 familii au rămas pe drumuri după ce apa le-a luat agoniseala de-o viaţă. Peste 60 de persoane sinisatrate stau sub acelaşi acoperiş în grădiniţa din localitatea Pătrăuţi. Oamenii disperaţi încearcă să mai caute printre resturile lăsate de apă urme ale vieţii lor.

In seara de 29 iunie a inceput iarasi sa ploua..........

.

Dezastru in Judetul Suceava dupa furtuna de luni seara, 28.06.2010



Patru morţi şi două persoane date dispărute în urma inundaţiilor


Patru persoane au murit, iar alte două sunt date dispărute în judeţul Suceava, în urma inundaţiilor puternice de luni seară ce au afectat grav 52 de localităţi, fiind distruse 13 case, alte 936 fiind avariate, peste 400 de locuinţe izolate şi cel puţin 270 de persoane fiind evacuate.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat corespondentului MEDIAFAX că în urma inundaţiilor puternice de luni seară patru persoane au murit, iar alte două sunt date dispărute.
.
"Situaţia este tragică, iar pagubele de neimaginat. După ce în 2008 a fost distrusă de inundaţii o mare parte din zona de nord şi nord-vest a judeţului, acum avem distrugeri majore în zona de est şi nord-est, între bazinul râului Suceava şi al râului Siret", a spus Flutur.

El a arătat că se află în teren împreună cu echipe de intervenţie pentru a fi luate măsuri de prevenire a producerii de noi pagube în condiţiile în care se anunţă un nou val de ploi în după-amiaza zilei de marţi.

În urma ploilor torenţiale, au fost afectate grav 52 de localităţi din judeţ, fiind distruse 13 case, alte 936 de case au fost avariate, iar peste 400 de case sunt izolate.

Au mai fost distruse drumuri judeţene pe o lungime de opt kilometri şi avariate pe o lungime de peste 17 kilometri, drumuri comunale distruse pe o lungime de peste 25 de kilometri şi avariate pe o porţiune de peste 135 de kilometri şi un drum naţional avariat pe o distanţă de 720 de metri.

În urma ploilor, au fost distruse nouă poduri şi trei podeţe, avariate 21 de poduri şi 84 de podeţe, dar şi apărări de maluri avariate sau distruse pe o lungime de peste 200 de metri.

De asemenea, apele revărsate au inundat 1.166,5 hectare de terenuri agricole şi păşune.

Potrivit unui comunicat al Prefecturii Suceava, sunt închise circulaţiei drumurile naţionale DN 17 între Gura Humorului şi Ilişeşti, DN 2 E în zona Vicovu de Jos, DN 2 K în comuna Iaslovăţ şi drumurile judeţene DJ 291 A Zvoriştea - Zamostea - Grămeşti, DJ 280 V în localitatea Pătrăuţi, DJ 290 D şi DJ 178 B în comuna Şerbăuţi, DJ 208 D în comuna Dragomirna, DJ 209 V şi DJ 178 în comuna Arbore, DJ 209 D în comuna Dărmăneşti, DJ 209 L în comuna Cacica, DJ 178 A în comuna Comăneşti, DJ 178 C în comuna Frătăuţi şi DJ 209 K în comuna Marginea.

În urma furtunii de luni seară, 32 de comune sunt nealimentate cu energie electrică, după ce şapte linii electrice au fost avariate total, alte 12 avariate parţial şi 279 de posturi de transformare au fost avariate, iar şapte stâlpi de înaltă tensiune şi cinci stâlpi de joasă tensiune au fost distruşi.

Echipe ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, IPJ Suceava şi IJJ Suceava, împreună cu comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, actţionează în continuare pentru căutarea şi salvarea persoanelor aflate în pericol şi pentru diminuarea efectelor viiturilor.

Sursa MediaFAX

1 iunie 2010

Comori din Bucovina, Comorile lui Darie Pomohaci



Incă din cele mai vechi timpuri s-au tot purtat zvonuri printre oameni că prin unele locuri din munţii ce înconjoară satul Putna ar exista comori, ascunse de cine ştie cine, nedescoperite. Până după primul război mondial oamenii au tot scormonit prin văgăuni şi locuri mai dosnice, despre unele ducându-se vestea că s-ar fi găsit urme şi chiar bani de aur ascunşi de vreun haiduc, vreun hoţ sau vreun fugar care n-a mai apucat a se întoarce pierzându-şi urma prin alte locuri.Cel mai des a fost pomenit numele haiducului Darie, despre care este ştiut că l-au purtat des paşii prin locurile Putnei 

Pietrele Muierilor, Muntii Obcina Mare un loc de legenda

Foto si text Vasile Bouaru Radauti

Pietrele Muierilor sunt grup de stanci semete, modelate in gresie, cu forme foarte interesante, deosebite. In zona si in general in Muntii Obcina Mare asemenea stanci, de dimensiunile Pietrelor Muierilor, sunt foarte rare.
Pentru explicarea denumirii acestor stanci exista mai multe variante. Una, se pare ca cea mai veche, spune ca acum cateva sute de ani Solca urma sa fie atacata de tatari. Numai ca locuitorii au prins de veste si s-au pregatit din timp. Astfel, cei apti de lupta s-au ascuns pe dealurile din imprejurimile satului pe atunci, Solca. Muierile si alti oameni s-au refugiat si ascuns printre stancile aflate mai spre apus. Tatarii au venit, au atacat dar au fost respinsi de oamenii care erau ascunsi pe Dealul lui Voda si dispersati in cete mai mici care au fugit care incotro. Un grup a fugit spre stancile unde erau ascunse femeile. Acolo au fost intampinati cu sageti si respinsi definitiv. Numai ca in acea lupta au murit si femei iar legenda spune ca in noaptea de Sfantul Dumitru se aude cum sufletele femeilor care au murit atunci tipa de rasuna vaile si muntii. Asa povesteste folcloristul si istoricul Simion Florea Marian (1847-1907) ca s-au petrecut lucurile. Si de atunci aceste stanci se numesc Pietrele Muierilor.
A doua legenda spune ca printre aceste stanci s-a ascuns celebrul haiduc Ion Darie (de la care am descoperit o inscriptie pe o stanca izolata in apropiere de Putna). El se retragea printre aceste pietre impreuna cu tovarasii sai si muierile lor si petreceau acolo cu saptamanile, pana planuiau urmatorul atac. Si de atunci, aceste pietre se numesc Pietrele Muierilor. Haiducul Darie a existat intr-adevar si a trait in preajma revolutiei de la 1848, el fiind inmormantat in cimitirul localitatii Marginea.
Iar “legenda” mea in legatura cu Pietrele Muierilor a inceput acum aproape 33 de ani, in august 1977, cand am auzit pe cineva povestind despre cat de frumos este drumul forestier si cat de spectaculoase sunt aceste stanci. Si am plecat cu niste baieti sa vedem si noi acest munte numai ca ajunsi la capatul drumului forestier ne-am abatut spre stanga si am ajuns pe o creasta care ne-a condus in Solca. Dar in urcus am zarit Pietrele Muierilor. Si am revenit dupa cateva zile si am ajuns la stancile mult dorite. Ne-au impresionat foarte mult si de atunci mergem constant prin aceste locuri.

Pietrele Muierilor

1.

Pentru a ajunge la Pietrele Muierilor se urmareste Valea Paraului Soarecu. O perspectiva asupra traseelor din zona si asupra intrarii pe Valea Soarecu se observa in poza 1 . In ultimul plan se afla creasta principala a Obcinii Mari, din vecinatatea locului denumit Palma apoi se vede si partea dinspre localitatea Marginea a Dealului Fatului. Cu linie galbena intrerupta am evidentiat traseul marcat cu banda albastra care porneste din spatele manastirii de la Sucevita si duce pana la Gura Humorului. Mai spre stanga se observa Varful Plesa.

Pietrele Muierilor

2

Pietrele Muierilor

4

Foto 2 este luata de pe Dealul Fatului si arata intrarea pe Valea Soarecu. In stanga este Varful Plesa iar in ultimul plan, cu linie galbena intrerupta, traseul marcat cu banda albastra. Intrarea pe drumul forestier Soarecu arata ca in foto 4, respectiv drumul care se abate spre stanga in fotografie. A fost amenajat relativ recent, pe o distanta de circa 3 km si este remarcat cu banda albastra care se observa in paralel cu marcajul vechi, punct galben. Dupa ce parcurgem 200 m facem o fotografie spre inapoi (foto 5) si surprindem, in primul plan, o parte din lunca Raului Sucevita iar in ultimul plan din nou Dealul Fatului si spre stanga din nou intrarea pe traseul de la

Pietrele Muierilor


Ceva mai incolo depasim niste cantoane forestiere si ajungem in locul unde se termina partea betonata a drumului,la stanga se poate ajunge la izvorul cu apa sarata de la Plesa. Pentru a ajunge la Pietrele Muierii ne inscriem pe drumul din dreapta, in urcus. La aproape 50 m de la intersectia pe care am parasit-o se afla un izvor de unde e bine sa ne alimentam cu apa Apoi urmeaza o portiune mai dreapta de drum unde in perioadele mai ploioase este mult noroi, mai ales daca se fac si exploatari forestiere.
Mai parcurgem putin si iar ajungem la o intersectie. Din drumul principal pe care suntem se desprinde tot pe dreapta alt drum forestier, secundar. Am parcurs de cateva ori si acest drum forestier secundar, pana la capat. Nu e foarte lung, in circa 25 minute se sfarseste. Din capat urcam spre stanga fata de sensul de parcurgere de pana aici, catre o creasta secundara care duce spre creasta principala, cea marcata cu banda albastra pe harta Obcinii Mari. Daca vom fi atenti, la un moment dat, pe partea stanga a crestei secundare se observa un loc interesant, o alunecare de teren, pata alba pe care o vedem sub sageata galbena din foto 1.

Pietrele Muierilor

8

Pietrele Muierilor

9

Pietrele Muierilor

Pietrele Muierilor

12

Dar sa revenim la drumul principal, care duce spre Pietrele Muierilor. De la intersectia descrisa mai inainte vom intalni cateva poieni unde primavara este bogatie de flori (foto 10-12). Ajungem in vecinatatea cantonului forestier Pietrele Muierilor, ultima constructie de pe acest drum forestier. Din dreptul acestui canton, spre dreapta se desprinde inca un drum forestier. Noi ne abatem insa la stanga, pe langa canton. La cateva sute de metri de la canton, tot pe stanga, vom observa printre varfurile unor brazi o stanca inalta de circa 60 metri, o alunecare de teren (foto 13). De-a lungul timpului am remarcat de mai multe ori cum se schimba aspectul acestui perete prin alunecari de teren, mai ales in perioadele ploioase. Am escaladat si noi acest perete care nu ridica dificultati deosebite decat in partea sa superioara (foto 14). Este recomandabil sa purtam casca de protectie deoarece stanca este destul de friabila. Dupa un rapel (foto 15) revenim la baza peretelui, pe unde curge Paraul Soarecu (foto 16). Dupa ce revenim in drumul principal pornim mai departe spre Pietrele Muierilor. Valea incepe sa se ingusteze (foto 17); mai parcurgem circa 30 minute si ajungem la capatul drumului forestier. Am parcurs putin peste 10 km pana aici de la intrarea pe acest drum forestier.

Pietrele Muierilor

13

Pietrele Muierilor

Pietrele Muierilor

17

O data ajunsi in acest loc ne abatem spre albia paraului pe care urcam putin pana la o mica confluenta din dreptul careia se desprinde un drumeag ce suie in padurea din fata noastra. Ne inscriem pe acest drumeag si de aici vom fi si mai atenti la marcaje. Marcajul vechi, punct galben, urmareste indeaproape drumeagul care urca usor si care se abate spre stanga fata de sensul de urcus, pana intr-o sa de unde coboara spre Paraul Solcuta si duce spre Solca. Din acea sa, aflata nu departe de la intrarea pe acest drumeag se poate urca spre dreapta in sensul de parcurgere dinspre Sucevita spre Solca si dupa circa 20 minute vom ajunge in varful muntelui, chiar intre Pietrele Muierilor.

Pietrele Muierilor

Preferam insa traseul marcat recent cu banda albastra, pe care avem mai multe locuri interesante de vazut. De la intrarea pe drumeagul care duce spre sa, traseul marcat cu banda albastra se abate spre dreapta, pe o poteca foarte bine vizibila. Aceasta urca constant si mai usor la inceput. Mergem pe aceasta poteca pana in dreptul unei stanci de mici dimensiuni, prima pe care o intalnim pana aici (foto 18). Poteca marcata cu banda albastra urca de aici in serpentine spre varful muntelui. Putem urma si o alta cale, din dreptul stancii intalnite urcam pe o creasta care se vede foarte bine in fata noastra. Urcam incet caci panta este ceva mai mare aici. De fapt aceasta creasta se intalneste undeva mai sus din nou cu poteca marcata (foto 19). De aici urmam doar poteca. Aceasta se abate usor spre dreapta, prin padure deasa dar iese dupa cateva sute metri intr-un mic luminis de unde se abate brusc spre stanga. Din acest loc incepe lumea minunata a Pietrelor Muierilor.

Pietrele Muierilor

20

Pietrele Muierilor

21

Pietrele Muierilor

22

Pietrele Muierilor

23

Pietrele Muierilor



24

Pietrele Muierilor

25

Foarte multi turisti care vin prin zona urmeaza poteca, incantati de peisaj. Dar daca din locul in care poteca se abate brusc spre stanga vom cobori spre dreapta, pe o poteca foarte putin vizibila, circa 100 metri, vom intalni un grup de stanci care sunt de obicei ocolite (foto 20). Peisajul este spectaculos daca ne vom abate pe la aceste pietre; tancuri uriase de piatra parca stau suspendate (foto 21) iar pietrele au forme si culori deosebite (foto 22). Am coborat in rapel pe una din aceste pietre (foto 23), care are numeroase surplombe si la baza ei am intalnit o lume salbatica (foto 24) si vara un covor de muschi foarte spectaculos (foto 25). Atentie insa, pe langa acest grup de pietre care este izolat fata de celelalte pietre am zarit de foarte multe ori vipere, in numar destul de mare.

Pietrele Muierilor

26

Pietrele Muierilor

27

Pietrele Muierilor

28

Pietrele Muierilor

29

Pietrele Muierilor

29bis

Pietrele Muierilor

30

Pietrele Muierilor

31

Dupa ce cercetam cu atentie aceste stanci revenim la poteca principala si mergem mai departe, spre stanga. Imediat vom intalni niste pietre cu forme care de care mai ciudate (foto 26). Marcajul ne conduce pe langa stanca din foto 26, in urcus usor. Ceva mai sus intalnim pietrele din foto 27 si mai sus cele din foto 28. O data depasite aceste pietre urcam incet spre varful muntelui unde intalnim o stanca impresionanta prin marime si forma (foto 29). La baza ei putem lasa rucsacii pentru a cerceta zona. Urcam cu mare bagare de seama spre varful aceste uriase stanci. Din varf privelistea este coplesitoare. In foto 30 observam Valea Soarecu, pe care am urcat. Am facut si o fotografie ceva mai spre stanga daca stam cu fata spre Valea Soarecu. Se observa un alt varf important din zona, Scurtu, unde de asemenea sunt niste stanci doar cu ceva mai mici decat Pietrele Muierilor (foto 31). Mai spre stanga, marcata cu linie albastra intrerupta, creasta care porneste din spatele Manastirii Sucevita, marcata cu banda albastra.

Pietrele Muierilor

32Pietrele Muierilor

33

Pietrele Muierilor

35

Pietrele Muierilor

36

Pietrele Muierilor

38

Pietrele Muierilor
39

Pietrele Muierilor
40
De pe stanca pe care suntem acum facem o fotografie spre urmatoarea stanca, pe care se atinge altitudinea maxima a Pietrelor Muierilor (aproximativ 900 metri) (foto 32). La coborarea de pe stanca pe care ne aflam observam doua arce de cerc (trasate oare de om?) (foto 33). Intre stanca de pe care am coborat si urmatoarea se afla niste grote iar intrarea in ele se face pe langa un interesant perete (foto 34).
Ocolim stanca pe care se atinge altitudinea maxima si urcam spre varful ultimei stanci din acest grup, de unde facem o fotografie spre un pin aflat pe stanca pe care am ocolit-o. Acolo, langa acel pin, se afla o adancitura unde se spune ca mai demult era o cruce de piatra (foto 35). Sub varf, o surplomba cu forma aparte ne atrage atentia (foto 36). Mai jos observam structura stancii cu altitudinea maxima (foto 37). Mergand pe langa aceasta stanca ajungem la intrarea de jos in grotele amintite mai inainte (foto 38). Intram in aceste grote si facem o fotografie (foto 39). Ne mai invartim printre aceste pietre cu forme interesante si mai descoperim cateva stanci deosebite (foto 40).
La Pietrele Muierii se poate practica si alpinismul, fiind cateva trasee pitonate. De asemenea se poate face tiroliana (foto 41) deoarece pietrele sunt destul de apropiate intre ele.

Pietrele Muierilor

41
Mai facem o fotografie asupra unei suprafete plane aflata sub o surplomba dupa care ne indreptam spre Pietrele Mici, un grup de stanci aflat in apropiere, mai greu de gasit desi se afla la circa 250 metri de Pietrele Muierii. Pentru aceasta, de la stanca aflata cel mai spre sud ne deplasam spre sud. Vom observa ca poteca se abate din nou brusc spre dreapta, catre vest. Din acel loc pastram directia, spre sud si trecem peste niste transee. Locul pe unde mergem nu este foarte bine marcat, adica nu este o poteca chiar foarte bine conturata dar ideea este sa ne deplasam spre sud, in coborare usoara. Vom intalni in 2-3 minute alt grup de stanci, de asemenea cu forme interesante . Urcam cu mare bagare de seama. De aici avem splendida priveliste spre Solca. Sub noi, o interesanta surplomba

Coboram de pe aceasta stanca si ne indreptam, pe la baza ei, spre est, catre poteca marcata cu banda albastra, pe care o intalnim imediat. Ne inscriem pe poteca si coboram o panta destul de accentuata, dar scurta, dupa care ajungem repede undeva pe drumul forestier Solcuta. La cateva sute de metri, pe partea stanga in sensul de coborare, intalnim o fosta cariera de piatra. Mai la vale ajungem in vecinatatea unui lac de acumulare, care aprovizioneaza orasul Solca.

In Solca se sfarseste traseul nostru, frumos si interesant. Fotografiile inserate sunt realizate pe parcursul mai multor ani, in anotimpuri diferite. Participanti au fost foarte multi de-a lungul anilor. Marea lor majoritate mai merg inca pe munte.


.
căutare personalizată

Cuprins