Iti dau reducere 1% la PC Garage

28 februarie 2009

Boc despre podul de lemn de la Marginea: "este de apreciat solidaritatea oamenilor"


Premierul României, Emil Boc, a declarat la Suceava că iniţiativa locuitorilor din comuna Marginea de a construi un pod de lemn în locul celui distrus de inundaţiile de anul trecut este de apreciat, din punct de vedere al „solidarităţii oamenilor”. Cu toate acestea, el a subliniat că astfel de iniţiative ar trebui făcute cu respectarea legilor din România.

„Nu cunosc exact detaliile, însă pot să subliniez solidaritatea al oamenilor, care au pus mână de la mână într-un moment dificil. Acest lucru trebuie salutat, dar asta nu înseamnă că trebuie să eludăm cadrul legal din România, indiferent despre cine vorbim aici”, a precizat Emil Boc.

Reamintim că locuitorii comunei Marginea au construit la începutul lunii februarie a.c., în doar o singură zi, un pod de lemn, în apropierea celui distrus de inundaţiile din vara anului trecut. Sătenii au decis să construiască acest pod nemulţumiţi de întârzierea cu care autorităţile au intervenit pentru reconstrucţia podului distrus. Iniţiativa locuitorilor din Marginea a stârnit nemulţumirea autorităţilor centrale, Agenţia Naţională Apele Române înaintând o plângere penală împotriva celor care au construit podul de lemn.

Întrebat cum consideră gestul conducerii Agenţiei Apele Române, premierul Emil Boc a evitat să facă vreo declaraţie în acest sens, precizând doar că „nu vreau să mă pronunţ în locul justiţiei”.


Stirea completa:

http://www.suceava-news.ro/administratie/boc-despre-podul-de-lemn-de-la-marginea-este-de-apreciat-solidaritatea-oamenilo
Adauga un comentariu

27 februarie 2009

Haiducul Darie Pomohaci


Cine erau haiducii?

În vremurile vechi, când turcii năvăleau în ţară şi oamenii tânjeau după siguranţă, un alt model a fost viteazul. Cu puteri supranaturale şi viteji, fermecaţi să nu poată fi răniţi de nici o armă, capabili să învingă monştri, sărind în ajutorul celor neputincioşi - iată cum sunt eroii, fie că sunt feţi-frumoşi din basme, fie haiduci. Corbea, Toma Alimoş, Miu Zglobiu, Radu Anghel, Pintea Viteazul, Codrian, Iancu Jianu sunt doar câţiva dintr-un şir lung de haiduci care i-au apărat pe nevoiaşi, încercând să ia de la bogaţi şi să dea celor săraci. Nu-i de mirare că oamenii i-au iubit şi încă îşi amintesc de ei în cântece şi poveşti.

Am să vă spun o poveste pe care am auzit-o în comuna Marginea, din judeţul Suceava, unde încă mai trăia, foarte bătrân, un strănepot al haiducului Darie Pomohaci.

Pe vremea când Bucovina fusese alipită Imperiului Austro-Ungar, în Maramureş a haiducit Pintea Viteazul, iar în Bucovina, Darie Pomohaci. Se zice că cei doi voiau să strângă bani ca să-şi facă o armată cu care să elibereze Bucovina de sub dominaţia străină. Darie îşi avea ascunzişul la Pietrele Muierilor, nişte stânci înalte şi împădurite. Acolo cică sunt peşteri jos, la baza stâncilor, dar nimeni nu ştie cum să intre. Cică uşa ascunzătorii nu se vede decât în ziua de Sfântul Gheorghe, când bate soarele pe ea. Oamenii au văzut, însă, că printr-o crăpătură mai mare, de sus, ar putea să ajungă jos, în peşteră. Odată, s-au adunat mai mulţi bărbaţi şi i-au dat drumul unuia cu funia în jos, cu un felinar aprins. Omul le spusese că, dacă mişcă funia, să-l ridice. Ceilalţi, ca să râdă de el, când a mişcat funia i-au dat drumul şi mai jos, abia apoi l-au ridicat. Era ameţit de frică şi felinarul se stinsese.

- Ce-ai văzut? l-au întrebat.

- Era o încăpere, de jur împrejur numai saci cu bani, iar în mijloc o masă, şi pe ea statuia de aur a lui Darie Pomohaci. Dar n-am apucat să văd mai mult, că mi-a suflat dracul în felinar şi mi l-a stins.

Darie Pomohaci a fost menit de mic să fie hoţ şi haiduc. Se spune că a plâns în burta mamei. Dar mama lui, care scotea pâinea din cuptor, nu a ştiut ce să-i ofere ca să tacă şi a zis: „Ista o să fie ori un hoţ, ori un domn mare.“ Şi dacă a zis întâi „hoţ“, hoţ a fost. Şi de mic copil a furat. Întâi un ou, apoi pui… Şi mama, văduvă săracă, nu l-a certat. De aceea se mai spune că, după ce a fost prins de ostaşi, a cerut, ca ultimă dorinţă, să o mai vadă o dată pe mama lui. Cu mâinile legate, în lanţuri, cum era, a muşcat-o pe mamă, spunându-i: „Dumneata eşti de vină, cât am fost mic m-ai lăsat să fur şi acum uite unde am ajuns - în ştreang!“

Dar Darie Pomohaci nu fura numai pentru el; se spune că îi ajuta pe cei săraci. O vădană s-a pomenit cu o vacă în curte, dăruită de Darie, să aibă lapte pentru copii.

Darie a fost prins până la urmă şi spânzurat de creanga unui fag. Oamenii au cântat, cândva, o baladă despre Darie Pomohaci, dar nu o mai ştie nimeni. Se spunea, în baladă, că Darie a presimţit că va fi prins, căci a visat că puşca lui nouă se rupsese în două. Două zile după ce a fost spânzurat de un fag, a venit ordin să-l ducă la Viena viu. Iar fagul a rămas acolo şi nu a fost tăiat nici când s-a defrişat pădurea. Abia pe vremea comuniştilor au tăiat fagul. Şi iarăşi, după tăierea lui, a venit ordin de la inspectorat să nu-l taie… Fagul şi omul au avut acelaşi destin, iar locului şi astăzi i se spune „La făgan“.

Haiducii luau de la bogaţi şi dădeau la săraci

Ţăranii nu-i confundau pe haiduci cu simplii hoţi la drumul mare. Haiducii, ziceau ei, nu adună averi, ci iau de la bogaţi şi dau la săraci. Din comoara lui Pintea Viteazul, oamenii săraci puteau lua bani cât le trebuia ca să facă fapte bune şi să mai iasă din nevoi, căci pentru aceasta o strânsese haiducul. Hoţii jefuiau ca să se îmbogăţească. De aceea, comorile adunate de ei pot fi scoase din pământ. Dar mai sunt şi câţiva hoţi care au rămas prin poveşti, căci aşa e omul, se lasă impresionat de vitejie, chiar şi a celor răi.

Ştiaţi că…

- Povestirile despre haiduci au rămas în memoria oamenilor sub formă de poveşti, legende sau balade? Poveştile erau lungi şi le spuneau oamenii în momentele de răgaz; legendele, când voiau să explice numele unui loc sau vreun fenomen interesant, iar baladele se cântau numai în momente festive, la ospeţe, la masa mare a nunţii, descriind eroi şi întâmplări neasemuite din trecutul îndepărtat.

- Despre unii eroi din balade, cum sunt Corbea, Miu, Golea, Stanciu al Bratului, istoria nu ne poate spune nimic?; alţii, cum sunt cei care au trăit în urmă cu două sute de ani, apar în documente. Pintea Viteazul, Iancu Jianu, Tunsu, Gheorghilaş, Bujor, Ion Pietrariu, Darie Pomohaci, Bolbocean, Vasile cel Mare, Radu Anghel, Muscu, Dăianu sunt câţiva dintre aceştia…

Sursa
http://www.ziarullumina.ro/articole;698;1;15313;0;Cine-erau-haiducii.html

21 februarie 2009

Petitie pentru sprijinirea societatii civile din comuna Marginea, jud. Suceava




Petitie pentru sprijinirea societatii civile din comuna Marginea, jud. Suceava

20/02/2009 17:46

destinatar: Administratia Nationala Apele Romane, Directia Apelor Siret, Sistemul de Gospodarire a Apelor Suceava

Iata ce au facut niste cetateni din comuna Marginea, jud. Suceava

http://comuna-marginea.blogspot.com/2009/02/au-construit-un-pod-intr-o-zi.html


si ce rasplata au primit

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/840249/Dosar-penal-din-cauza-unui-pod/


Fundatia PACT apreciaza in mod deosebit initiativa locuitorilor din comuna Marginea si se declara dezamagita de “solutia” pe care au gasit-o autoritatile (dispunerea urmaririi penale) pentru rezolvarea acestei situatii. Aceasta rezolutie nu face decat sa adanceasca problemele locuitorilor comunei, care si asa au avut de suferit indelung de pe urma delasarii autoritatilor, astfel acestea reusind sa se sustraga raspunderii pentru aceasta situatie de nesuportat si sa continue sa ignore problema reala.

Pentru verificarea faptelor, am discutat cu satenii din Marginea si cu Sistemul de Gospodarire a Apelor Suceava. Amandoua partile confirma povestea, inclusiv faptul ca s-a dispus inceperea urmaririi penale. Am discutat cu cetatenii din Marginea si le-am spus ca ii putem ajuta luand o pozitie publica si au fost interesati de orice fel de ajutor le putem oferi.


Fara a instiga la incalcarea legii, Fundatia PACT considera ca autoritatile romane centrale si locale ar trebui sa gaseasca o alta solutie, amiabila si in folosul intregii comunitati afectate, pentru rezolvarea acestei situatii, in nici un caz culpabilizarea unor oameni care au avut curajul si perseverenta de a-si rezolva singuri problemele.

Echipa Fundatiei PACT lucreaza din greu, pentru a-i invata pe oameni sa-sa ia soarta in propriile maini si sa-si rezolve problemele, asa cum au facut localnicii din Marginea. De aceea suntem profund dezamagiti de reactia autoritatilor locale de a descuraja astfel de initative. Luni, 23 februarie 2009, vom trimite o scrisoare de protest, acum disponibila la http://www.fundatiapact.ro/romana/stiri/stiri-2009, pe care o vom adresa autoritatilor responsabile, Sistemul de Gospodarire a Apelor Suceava, Bacau si Administratia Nationala a Apelor Bucuresti, Administratia Nationala a Drumurilor si Podurilor si Prefectura Suceava. Daca doriti sa va alaturati demersului nostru si sa fiti semnatarii acestei scrisori, va rugam sa semnati petitia pana luni, 23 februarie, ora 13:00.


Autor:
Roxana Florescu, Fundatia PACT, www.fundatiapact.ro

Semneaza petitia

Vezi semnaturile pentru petitia: Petitie pentru sprijinirea societatii civile din comuna Marginea, jud. Suceava

Au construit un pod într-o zi

Sătenii din comuna suceveană Marginea au ridiculizat autorităţile, după ce au pus mână de la mână şi au construit un pod, într-o singură zi, pe Drumul Naţional 17 A, ce face legătura între Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc.

Vechiul pod peste pârâul Suceviţa a fost distrus de puhoaiele inundaţiilor din vara anului trecut şi, deşi autorităţile statului au anunţat că îl vor reconstrui în cel mai scurt timp posibil, sătenii din Marginea au fost nevoiţi până acum câteva zile să meargă pe o rută ocolitoare aflată într-o stare deplorabilă.

Sătui să-şi tot repare maşinile, mărginenii au construit un pod de lemn în doar o singură zi şi astfel nu mai fost nevoiţi să aleagă soluţia oferită de autorităţi, ruta ocolitoare.

„L-am testat la o greutate de 10 tone, dar pentru siguranţă l-am limitat la maşini de până la 2,5 tone. Toată lumea este mulţumită acum pentru că poate traversa de pe un mal pe celălalt în condiţii civilizate”, explică unul dintre săteni Ghiţă Maftian.

Deşi autorităţile susţin că e o construcţie ilegală, sătenii nu se tem de consecinţele legii şi sunt mândri de podul lor.

„Personal am fost înştiinţat că risc între unu şi trei ani de închisoare pentru că am fost iniţiator la o construcţie ilegală. Le-am spus că trei ani nici nu înseamnă prea mult, dacă ştiu că am făcut un bine pentru comunitate”, explică Arcadie Boicu, unul dintre reprezentanţii societăţii civile din Marginea.

Sursa:
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/839268/Au-construit-un-pod-intr-o-zi/

13 februarie 2009

Cetatea de la Marginea

În anul 1990 am fost împreună cu echipa de montaniarzi din Rădăuţi la Muzeul de Istorie din Suceava pentru a ne documenta în legătură cu un haiduc care a trăit în zona Suceviţa - Solca (Muntii Obcina Mare), Ion Darie. Studiind în cărţile care ne-au fost puse la dispoziţie despre locurile pe unde a călătorit acest haiduc am găsit şi o hartă a zonei Suceviţa din vremea imperiului austro-ungar. Pe acea hartă era trecută în dreptul localităţii Marginea o cetate. Informaţia ne-a uimit şi ne-a incitat la căutare si descoperire.
O căutare sistematică am început-o de abia în anul 2008. După harta cu pricina, respectiva cetate s-ar fi aflat pe Dealul Cetăţii, deal care se leagă printr-o şa cu Dealul Fătului, acestea fiind primele înălţimi înainte de zona munţilor de la Suceviţa după ce depăşim zona de depresiune a Rădăuţilor.
Pe harta actuală (extras din Nicolae Barbu, Liviu Ionesi - Obcinele Bucovinei - Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1987) este trecut doar Dealul Fătului, altitudine maximă 535 metri iar Dealul Cetăţii ar fi parte din Dealul Fătului (foto 1). Poza 1 a fost făcută de la ieşirea din Marginea înspre Suceviţa, în apropierea schitului din acea parte a satului. Faptul că primul deal de la ieşirea din localitatea Marginea, celebră prin ceramica sa neagră, se numeşte Dealul Cetăţii ne-a întărit convingerea că acolo a fost ceva.
Aceste dealuri se află pe malul stâng geografic al Pârâului Suceviţa şi au dispunere paralelă cu drumul care duce din Marginea spre Suceviţa, pe o distanţă de aproximativ 4 km, până în dreptul localităţii Voievodeasa (de unde aceste dealuri se abat brusc spre dreapta dacă le parcurgem înspre amonte). Dealul este putenic împădurit pe partea nordică iar pe partea dinspre sat se află doar pâlcuri de copaci.

Pentru a începe cercetările am pornit din centrul comunei Marginea, pe drumul care duce spre Putna. După circa 7-8 minute ajungem la o intersecţie marcată pe partea dreaptă în sensul nostru de mers de o cruce mare din piatră. Drumul pe care ne abatem se află pe partea opusă acestei cruci şi duce către Şcoala generală nr. 2 şi către biserica “de peste apă”, cum spun localnicii. La circa 100 m de clădirea şcolii ne abatem la dreapta, pe un drum care duce la ieşirea din sat, printre nişte case. Din acest loc drumuşorul nostru are aspectul unui drum de ţară şi duce direct către Dealul Cetăţuia, care se află în faţa noastră la câteva sute de metri.
Am început să studiem dealul sistematic (foto 5, aproape de vârful dealului). Dealul are pante foarte line şi nu prezintă nici o dificultate. Chiar în primul vârf din faţa noastră unii localnici spun că a fost pe vremuri un turn de observaţie. Fiind foarte aproape de sat terenul a fost împărţit şi arat, astfel că sunt foarte multe şanţuri mai mici sau mai mari, limite de terenuri marcate prin anumite ridicături. De aceea e aproape imposibil să găsim urme vechi de ziduri. Mai aflăm că clădirea a ceea ce numim noi cetăţuia a fost ridicată din bârne, pe nişte valuri de pământ şi nu pe o temelie.
Am căutat mai departe şi am găsit totuşi ceva care ne-a atras atenţia. Cu cât înaintăm spre zona mai înaltă a dealului, adică spre Dealul Fătului, observăm pe partea stângă în sensul de urcuş o zonă de abrupt, înaltă pe alocuri de 20-25 m, acoperită de vegetaţie alcătuită din copaci tineri şi foarte deşi (foto 2). Această caracteristică a dealului pe care ne aflăm se menţine pe o distanţă foarte mare. Este interesant că la baza acestui abrupt se află un val de pământ care rămâne paralel cu zona de abrupt sau cu creasta dealului, pe câteva sute de metri (foto 3). Acest val de pământ pare să fie făcut de mâna omului. Valul începe din dreptul unei zone mlăştinoase, unde se află şi o cruce albă de dimensiunea unui om, cruce care marchează un izvor şi care a fost construită pe la începutul anilor 1900. (foto 4)

Cutreierând dealul am mai găsit foarte multe zone cu alunecări de teren şi o porţiune de teren de dimensiuni reduse, aproximativ 50 x 40 m, pe care nu prea creştea vegetaţie spre deosebire de restul zonei unde creşte iarbă bogată şi sunt multe tufe. Primăvara creşte podbal din plin în aceste locuri (foto 6). Pe această porţiune am găsit nişte pietre mărunte şi alb-maronii (de ordinul centimetrilor), unele parcă netezite însă nimic care să conducă la idea că acolo ar fi fost vreo construcţie.

În partea opusă creastei Dealului Fătului faţă de Pârâul Suceviţa se află un Pârâu cu numele Cetăţuia. Am cercetat şi albia acestui pârâu precum şi împrejurimile sale şi în afară de nişte râpe şi câteva alunecări de teren, toate aflate în pădurea de foioase şi pe alocuri de conifere de pe această parte a dealului, nu am găsit urme de vreo construcţie. Un localnic ne-a povestit că acum aproape 40 de ani se afla undeva în această pădure şi aproape de albia Pârâului Cetăţuia era o poiană în care s-ar fi aflat nişte urme de construcţii dar poiana a fost împădurită şi acum e greu de pătruns în desişul de tufe şi mărăcinişuri de acolo. Am găsit unele ridicături mai interesante în pădurea cu pricina dar tot nu sunt revelatoare.
În concluzie, este posibil să fi fost o construcţie sau poate doar un turn de observaţie aproape de satul Marginea dar locul exact al amplasării s-a şters în timp în mare parte din cauza activităţii umane. Nu am obţinut nici o informaţie despre localizarea în timp a cetăţii, cine a construit-o, în ce epocă şi dacă servea doar la observarea văii spre Suceviţa.

Fotografiile sunt făcute în mai multe anotimpuri, pe o perioadă de 2 ani. La cercetări au participat mai mulţi din echipele mai vechi sau mai noi. Unul dintre cei mai îndârjiţi căutători a fost Costică Martinescu. Mai putem aminti pe Radu Bouaru (băiatul meu, care m-a însoţit la câteva căutări), Paul Coman, Ionuţ Lazăr, Mihai Gătej, George Olărean şi Daniel Flutur.

Articol scris de Vasile Bouaru Radauti
Adauga un comentariu

Locuitorii Comunei Marginea Si-au construit singuri pod


Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că luni va avea o discuţie cu ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, despre continuarea lucrărilor la podul din comuna Marginea, distrus de inundaţiile din vara anului 2008. Demersul lui Flutur vine după ce sătenii din comuna Marginea, exasperaţi că autorităţile nu mai finalizează podul care face legătura între Rădăuţi şi Cîmpulung Moldovenesc, pe DN 17, şi-au construit cu forţe proprii un pod de lemn, fără nici un fel de autorizaţii sau aviz. Flutur a arătat că este „foarte supărat” pe Compania Drumuri Naţionale deoarece, în ciuda nenumăratelor intervenţii făcute de autorităţile locale şi judeţene, nu au continuat lucrările la pod. „Lucrarea nu este atributul Consiliului Judeţean, ci al Companiei Naţionale de Drumuri. Guvernul Tăriceanu a amânat deliberat începerea lucrărilor până la campania electorală de la sfârşitul anului 2008, ceea ce consider că este nepermis. Acum am făcut din nou intervenţii la noua conducere a Ministerului Transporturilor şi ne vom ţine de capul celor de la Drumuri Naţionale ca începând de luni, 9 februarie, să înceapă lucrarea acolo. În paralel, am cerut companiei să asfalteze varianta pe care se circulă acum pentru că drumul este impracticabil. Luni voi discuta cu ministrul Radu Berceanu această problemă”, a spus Gheorghe Flutur.

Situaţia podului de la Marginea a fost abordată şi de senatorul PDL de Suceava, Orest Onofrei, care a spus că, dacă din punct de vedere strict legal acţiunea sătenilor din Marginea „este pe lângă lege”, din punct de vedere practic, „oamenii nu au făcut decât să rezolve o problemă care era extrem de simplu de rezolvat şi benefică”.

Adauga un comentariu
căutare personalizată

Cuprins